Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor, susține CSM.
Partidul Național Liberal a transmis miercuri că decizia Tribunalului București de suspendare a convocării Congresului extraordinar din 21 iunie nu influențează în mod direct formațiunea, ci doar suspendă anumite hotărâri. Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie își exercită pe deplin atribuțiile și hotărârile Congresului sunt în vigoare.
Contestația a fost depusă în instanță de 18 liberali din aripa Adrian Veștea.Totodată, PNL a acuzat miercuri într-un comunicat că ”bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiție.
‘Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze”, se arată în comunicatul PNL.
Este o ”decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM”, mai spun liberalii.
Consiliul Superior al Magistraturii denunță ”escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești”.
”Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor”, susține CSM, adăugând că declarațiile PNL sunt ”fără precedent”, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești.
Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un ”comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției”, mai susține CSM.