Consiliul Județean Vrancea s-a reunit ieri în ședința ordinară a lunii septembrie, cu 15 proiecte pe ordinea de zi, plus alte 4 propuse de președintele Nicușor Halici. Printre cele noi s-au numărat unul privind rectificarea bugetului instituției și a unităților din subordine, dar și un altul, referitor la reorganizarea aparatului CJ Vrancea.
În acest context, la proiectul referitor la rectificarea bugetului, președintele CJ Vrancea a explicat apariția unei sincope privind salariile angajaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea.
Nicușor Halici a punctat că salariile vor fi plătite, asigurând totodată că a făcut demersuri astfel încât să nu se ajungă la imposibilitatea asigurării nu doar a salariilor, ci și a sumelor necesare să acopere toate nevoile din centrele aflate în subordinea DGASPC Vrancea.
Pentru că, a spus Halici, „suntem într-o etapă de risc”: „De la începutul aprobării bugetului pe anul 2025 ni s-au alocat mai puțin cu 16,5 milioane de lei pentru asistență socială. Iar orice sumă este trimestrializată, adică împărțită în 4 trimestre. Și bani am fi avut să plătim complet salariile, avem prevăzuți în buget și pentru luna august, și pentru luna septembrie. Doar că Ministerul Finanțelor, prin Direcția de Finanțe, având acea trimestrializare aprobată, și pusă în aplicare, nu a fost de acord să ne dea suma aferentă și necesară lunii august în trimestrul 3. Pentru că, din răspunsul domniilor lor, aceste sume provin din cotele de TVA, TVA care se încasează atunci când este decontat de către cei care au obligația achitării. Și au spus că nu sunt suficienți bani.
La începutul lunii octombrie, pentru că intrăm în trimestrul 4, vom putea și vom achita imediat restanțele aferente lunii august. Vom plăti și salariile aferente lunii septembrie. Doar că, din acel moment, riscurile sunt majore.
Nu e doar județul Vrancea, din nefericire. Dacă ar fi fost doar județul Vrancea sau câteva județe ar fi fost mai simplu și pentru Guvern să aloce o sumă, care nu este deloc mică – în jur de 30 de milioane necesară pe județul Vrancea până la sfârșitul anului.
Și sunt cam toate județele în risc, unele deja nu mai au bani nici pentru medicamente, nici pentru hrana rezidenților (….) Și noi vom intra în acest risc, începând cu luna octombrie. Eu demersuri am făcut (…). Noi, ca autoritate județeană, suntem obligați să punem 10% din costurile pe care le avem cu asistența socială per ansamblu.
Pe de o parte noi am prevăzut aceste costuri, mai avem o sumă infimă – în jur de 400 de mii – (…) dacă am pune o sumă mai mare, am încălca legea. Pentru că legea nu ne permite. Pe de altă parte, dacă legea ar fi permisivă, să luăm de unde? Din dezvoltare, și să ducem în această zonă de funcționare a DGASPC? Un lucru care ar fi inechitabil, incorect, față de toți vrâncenii (…). De aceea am cerut, și prin Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, și acolo am notificat și am cerut sume, și la decidenți – să ne aloce aceste sume.
Pentru că lucrurile vor putea merge într-o zonă de risc – ca în fiecare an. Dar în aniii precedenți, la sfârșitul lui august, septembrie, existau premisele și consultările pentru o rectificare. Până la acest moment nu avem nimic. (…) Sunt convins că la un moment dat vor găsi o soluție și vor găsi și sumele necesare”.
DGASPC, o titulatură complicată
Ieri a fost și rubrica diverse, ocazie cu care Mirela Bîznă, ca reprezentanta PMP, a avut ceva de lămurit. Mai întâi a fost necesar să își lămurească singură care era numele exact al instituției despre care cerea lămuriri, fără a nimeri forma corectă de DGASPC. Ulterior, într-o altă intervenție, a spus direct Protecția Copilului.
Adică instituția care se află în subordinea CJ Vrancea, unde doamna a fost trimisă (pe o listă de trei partide) de vrânceni pentru a vota proiecte de importanță pentru județ. În fine, problema doamnei era că auzise cum că la DGASPC Vrancea s-au mărit salariile, în plină criză, nu-i așa, bugetară. Și, chiar dacă Nicușor Halici a lăsat inițial să se înțeleagă că nu poate comenta chiar tot ce se aude, ulterior a făcut o serie de precizări.
„Monitorul Oficial chiar e o aplicație gratuită, și îl poate consulta oricine (…). Acolo se vede foarte clar, că nu pot fi crescute veniturile, cum nu pot fi nici diminuate, decât printr-o lege adoptată și publicată în Monitorul Oficial.
Nu s-a dat o astfel de lege și (…) sunt convins că nu-și permite nimeni să majoreze drepturi salariale fără existența unei legi. La Consiliul Județean Vrancea nu s-au mărit sub nicio formă – de când am preluat mandatul – veniturile salariale ale vreunui angajat. Și nici la instituțiile din subordine.
V-am răspuns din curtuazie și colegialitate, pentru că așa este corect. Dar, dacă s-ar fi mărit, credeți-mă că ar fi trebuit să vin cu un proiect de hotărâre în fața domniilor voastre și ați fi aflat înainte de a-și încasa acele măriri funcționarii și personalul contractual ”, a asigurat Halici.
Centrul Cultural, în reorganizare
În ceea ce privește reorganizarea aparatului de specialitate al instituției, nu era vorba despre vreo concediere sau angajare. De altfel, președintele Halici a ținut să sublinieze că, de când deține mandatul, instituția nu a făcut angajări și nici nu o să se întâmple aceasta prea curând.
În proiectul suplimentar era vorba despre Centrul Cultural, aflat în subordinea CJ Vrancea, care a fost înregistrat, ca urmare a unui vot dat tot de consilierii județeni, în registrul artelor spectacolului. Aceasta a însemnat că „posturile aceste instituții trebuie redistribuite”, a explicat Nicușor Halici.
„Menționez că aceste posturi (…) nu sunt bugetate, deci ne încadrăm în plafonul sumelor alocate cu această destinație. Nu putem renunța la ele, pentru că sunt date prin Ordin al Prefectului. Urmează să vedem decizia legislativă care va apărea în Monitorul Oficial în urma dezbaterilor și a proiectului final care va intra la vot”, a atras atenția președintele CJ Vrancea.
Și, chiar dacă proiectul a fost votat cu majoritate, inclusiv de aleșii județeni PNL, ex-vicepreședintele Ionel Cel Mare a întrebat dacă este o idee bună ca aceste 36 de posturi să fie aduse în organigramă, date fiind discuțiile referitor la reducerile cu 40% ale aparatului bugetar.
„Putem discuta aproape orice aici. Între a discuta și a decide, știți foarte bine că de foarte multe ori diferența este imensă și decizia nu poate fi luată decât raportat la cadrul legal existent. În acest moment, cadrul legal existent prevede 395 de posturi pentru administrația publică județeană, pe care noi trebuie să îl menținem.
Orice modificare am face astăzi, fără măcar să avem legiferată o propunere, fără să așteptăm sau fără să avem în Monitorul Oficial o lege care să modifice sau o ordonanță de urgență, n-ar face altceva decât să pună într-un risc de legalitate un astfel de proiect de hotărâre – ca noi să nu menținem posturile care s-au eliberat în urma transformării Centrului Cultural.
Decizia care va fi luată, o știți și dumneavoastră din dezbaterile politice, încă este în analiză, și noi o vom lua în funcție de ceea ce va scrie în Monitorul Oficial, ca de fiecare dată. Ca să nu fie niciun dubiu, nu se va face nicio angajare”, a spus președintele CJ Vrancea.
Dacă discuțiile au lipsit aproape cu desăvârșire la marea majoritate a proiectelor votate ieri, acest proiect a fost intens dezbătut. Pentru că, în continuare, Mirela Bîznă, a emis o propunere, anume să se renunțe la cele două posturi de vicepreședinți ai CJ Vrancea și la cabinetele aferente.
Aceasta a spus că înțelege nevoia de specialiști, însă a opinat că pot fi tăiate funcțiile de vicepreședinți. Nu oricum, ci printr-o propunere de legiferare, adresată la centru de reprezentanții mioritici ai partidelor de la guvenare.
„Să știți că avem același drept – și constituțional, și legal, de a propune inițiatorilor, cei care sunt parlamentari, și dumneavoastră în calitate de ales local, ca și mine – în calitate de ales local, orice considerați. Deci o puteți face dumneavoastră. E de apreciat intenția, putem să ajungem să nu mai avem nimic în țară, doar să avem specialiști și să ne întoarcem cumva la unul singur – că tot am mai fost până în ‘89, și doar unul să decidă.
Atunci când statul a fost gândit și organizat, pe o structură democratică, cum suntem din ‘90 încoace, se are în vedere și posibilitatea ca atunci când ești într-un concediu (…) din cauza unor motive care nu țin de persoana ordonator de credite, atunci calitatea trebuie dată cuiva.
Acesta este rolul acestor vicepreședinți, viceprimari. Așa putem să extrapolăm, să ducem până la vârful piramidei tot ce înseamnă vice – să nu mai existe. Dar ne ducem într-un risc de a nu mai rămâne într-o democrație consolidată”, a atras atenția președintele Halici.
sursa: Monitorul de Vrancea