Consultantul politic și fondatorul Agenției de Rating Politic Cristian Andrei a analizat, într-un interviu pentru Euractiv România, viitorul Coaliției în raport cu lupta pentru Primăria Capitalei, miza votului util și provocările viitorului edil.Despre cum afectează pe viitor Coaliția faptul că fiecare partid a avut propriul candidat și dacă aceste alegeri pot grăbi ruperea guvernării, oricum șubrezită de conflicte și interese personale, Cristian Andrei a explicat: “Impactul cel mai mare asupra situației politice este dacă niciunul dintre candidații Coaliției nu va câștiga Bucureștiul și dacă unii dintre ei vor avea și un scor slab. Atunci rezultatul va fi citit și interpretat ca un vot de blam contra partidelor în general și a guvernării și asta va spori tensiunea politică. Alegerile din București și toate alegerile parțiale din 7 decembrie sunt suprascrise de dezbaterea națională. S-au suprapus cu o situație tensionată în societate. Asta se întâmplă și pentru că la București candidații sunt slabi, nu creează teme sau vreo emoție, nu devine niciunul locomotivă. Candidaților le va fi greu să răzbată împotriva unui vot anti-establishment, vor rămâne pe un culoar îngust. Candidații neafiliați partidelor din Coaliție pot atinge împreună și 40%, și le includ aici mai ales pe Anca Alexandrescu și Ana Ciceală.”
El a continuat prin a spune că, dacă va câștiga un candidat al PNL, PSD sau USR, atunci “problemele vor fi mai mult în interiorul partidelor care au pierdut alegerile, în luptele de putere de acolo, dar mai puțin la guvernare”.
“Câștigătorul nu va putea să se laude nici el foarte mult și să aibă pretenții mai mari în coaliție, pentru că probabil alegerile acestea vor fi câștigate cu un scor derizoriu, în jur de 25%, maxim 30%”, a spus analistul.
Î: De ce se mizează mult pe ideea de vot util? Este un “artificiu” prin care partidele mari speră să obțină victoria în fața candidaților independenți, din zona suveranistă, cu popularitate crescută?
R: Votul util e o chestie de convingere a oamenilor, nu ceva ce le ceri oamenilor să facă. Aici greșesc candidații. Dacă ai ajuns să ceri asta, înseamnă că deja ești slab și nu reușești să transmiți nimic, ci inversul. Deci o văd mai degrabă ca pe un semn al unei slăbiciuni, al unei lupte strânse, unde nici un candidat nu reușește să evadeze din pluton, să facă o coaliție mai largă de votanți. Sincer, nici măcar nu e clar împotriva a ce sau în vederea a ce este cerut acest vot util. E o bâjbâială, mai ales că votul anti-establishment, pentru Anca Alexandrescu, a fost complet ignorat până recent.
Apelul constant la votul util indică lipsa de teme și argumente, sunt candidați care din start au plecat fără un profil puternic. Singurul lucru care ar putea să ajute bucureștenii să se decidă în sens de „util” ar fi niște dezbateri pe bune în care să se vadă ce forță are fiecare. Așa convingi. Dar candidații sunt, în general, prizonieri unei concepții și strategii că e bine să stai în bula ta, să riști și în felul ăsta rămân undeva jos și izolați, speră la minuni de tip „vot util”.
Î: Care sunt, totuși, cele mai mari provocări pentru viitorul primar, lăsând deoparte promisiunile de campanie?
R: Un oraș tot mai polarizat, în care viața costă tot mai mult, care-i determină pe mulți oameni să voteze tot mai mult anti-establishment. E tema corupției de acum 10-20 de ani, dar în altă formă, pentru că oamenii nu știu cum să explice diferențele uriașe de nivel de trai pe care le văd. Pe partea mai administrativă, este nevoia cronică deja de investiții care face orașul să se sufoce. Aș adăuga per total, drept umbrelă că e vorba de calitatea vieții – că vorbim de poluare sau de nivel de trai, trafic îmbâcsit, toate dau sentimentul că orașul nu le mai aparține oamenilor sau doar unora.
+++
Reamintim că 18 candidați luptă pentru Primăria Capitalei, iar primele trei locuri sunt, potrivit sondajelor, ocupate de oamenii PSD, PNL și USR. Locul trei este, în unele sondaje, disputat și de Anca Alexandrescu, “independenta” susținută de AUR-PNȚCD.