Aproape 40.000 de exemplare tinere de păstrăv indigen vor fi eliberate, în perioada următoare, în râul Putna și în alți afluenți din aria protejată, în cadrul unui amplu demers de refacere a ecosistemelor acvatice afectate de secetă, viituri și variații accentuate de debit, a anunțat administrația Parcului Natural Putna Vrancea.
Potrivit reprezentanților parcului, scăderea semnificativă a cantității de apă din râuri, combinată cu viiturile tot mai frecvente au dus la diminuarea populațiilor naturale de păstrăv, în special a exemplarelor mature. În acest context, repopularea cu puiet reprezintă o măsură de sprijin necesară pentru menținerea echilibrului ecologic.
‘Sunt mai multe cauze care au dus la situația actuală. În primul rând, cantitatea de apă pe râul Putna a scăzut foarte mult în anumite perioade, iar acest lucru afectează direct păstrăvul, care are nevoie de apă rece și bine oxigenată. În al doilea rând, viiturile au devenit mai frecvente și mai agresive și pot decima rapid populațiile de pește, mai ales puietul. Prin aceste acțiuni de repopulare încercăm să suplimentăm deficitul apărut natural, nu să forțăm ecosistemul. Mai mult, păstrăvul este o verigă esențială în lanțul trofic și reprezintă și o sursă de hrană pentru specii protejate, precum vidra. Practic, vorbim despre refacerea unui echilibru, nu despre o intervenție artificială’, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, directorul Parcului Natural Putna Vrancea, Ion Militaru.
El a explicat că păstrăvul indigen este o specie autohtonă, care trăiește în mod natural în apele montane din România, fiind mult mai sensibilă decât păstrăvul curcubeu, specie frecvent utilizată în păstrăvării datorită ritmului rapid de creștere.
‘Păstrăvul indigen crește lent și este mult mai pretențios din punct de vedere al condițiilor de mediu. Are nevoie permanent de apă rece, curată și oxigenată, iar orice modificare bruscă a acestor parametri îl afectează. Spre deosebire de păstrăvul curcubeu, care este mai rezistent și mai adaptabil, păstrăvul indigen nu tolerează temperaturile ridicate. Tocmai de aceea, pe fondul schimbărilor climatice, există riscul ca pe anumite sectoare de râu această specie să nu mai poată supraviețui. Oxigenarea apei mai poate fi îmbunătățită prin amenajări simple precum căderi de apă sau cascade artificiale, dar temperatura apei nu poate fi controlată. Din acest punct de vedere, viitorul păstrăvului indigen este o provocare serioasă’, a precizat Militaru.
Puietul de păstrăv care urmează să fie eliberat provine dintr-o păstrăvărie din județul Mureș, iar acțiunea este programată pentru sfârșitul lunii aprilie, urmând să includă și activități educative cu participarea copiilor.
Datele rezultate din studiile piscicole realizate în ultimii ani arată că, deși păstrăvul este prezent în continuare în apele parcului, majoritatea exemplarelor sunt de dimensiuni mici, ceea ce indică o presiune constantă asupra populației.
‘Estimările arată că doar 20-30% din puietul eliberat are șanse reale să ajungă la maturitate. Există inclusiv un fenomen de canibalism în cadrul speciei, în sensul că exemplarele adulte pot consuma puietul foarte mic. Cu toate acestea, repopularea rămâne o măsură necesară. În trecut, fondurile piscicole au fost gestionate deficitar, iar braconajul, inclusiv prin metode extrem de distructive, a afectat grav populațiile de pești. După preluarea administrării de către parc, situația s-a mai stabilizat, însă efectele se văd greu și în timp’, a explicat reprezentantul parcului natural.
Parcul are în administrare peste 123 de kilometri de ape curgătoare, iar protejarea acestora este una dintre prioritățile managementului ariei naturale protejate.
Acțiunea de repopulare se desfășoară în cadrul proiectului ‘Parcul Putna Vrancea – un parc sălbatic și accesibil pentru viitor’, dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, și implementat de Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice – ACDB de la Petrești, în parteneriat cu Parcul Natural Putna Vrancea, România Sălbatică și Descoperă Eco-România.