Domeniul apărării devine noua componentă strategică a relațiilor bilaterale dintre România și Germania, iar securitatea cibernetică ar trebui să fie o preocupare esențială în toate sectoarele economiei.Aceste idei au fost dezbătute în cadrul Conferinței privind cooperarea industrială în domeniul apărării între Germania și România, organizată luni de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), sub înaltul patronaj al președintelui României, cu sprijinul Ambasadei Germaniei și al Ministerului german al Economiei și Energiei.
Evenimentul a reunit circa 400 de participanți din mediul de afaceri, mediul guvernamental și diplomatic.
„Acum suntem într-un context pe care nu ni l-am dorit, dar suntem nevoiți să creștem în Europa industria de apărare în mod accelerat și această necesitate poate să reprezinte o oportunitate pentru economia noastră și pentru colaborarea între România și Germania. România are toate datele pentru a deveni un hub de inovație și producție în zona de industria de apărare în Europa de Sud-Est”, a spus în deschiderea conferinței Nicușor Dan, potrivit unui comunicat AHK România.
Dacă în urmă cu câțiva ani cooperarea dintre Germania și România era axată pe industrie, energie și alte domenii conexe, acum se deschid noi capitole, a subliniat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.
„Astăzi nu sunt prezente aici doar companii militare, ci și companii civile care doresc să se adapteze și să își schimbe profilul de activitate. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană este platforma de business din România care face posibilă această transformare. Este timpul să construim o industrie de apărare puternică și rezilientă, care să producă în Europa. Prin evenimentul de azi, dorim să contribuim la acest obiectiv în cadrul relațiilor economice bilaterale”, a continuat el.
La rândul său, președintele AHK România, Volker Raffel, a remarcat transformarea României, care a devenit un pilon important pentru lanțul regional de aprovizionare. Aici va crește mult capacitatea de producție a energiei electrice, ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră.
„Cred că România este o țară în care merită să investim, mai ales dacă investitorul are o fabrică ce necesită energie electrică sau gaze naturale, precum și o rută de aprovizionare sigură”, a afirmat acesta. El a subliniat că securitatea și reziliența sunt principii esențiale care se aplică tuturor sectoarelor economice – de la infrastructura critică și telecomunicații, până la energie electrică și gaze naturale.
„Aici cred că avem nevoie ca și cadrul de reglementare să fie favorabil. Vedem ce se întâmplă în Ucraina atunci când infrastructura critică este atacată. De aceea, cred că trebuie să ne gândim nu doar la industria de apărare, ci și la alte sectoare, la cum putem fi mai bine pregătiți pentru întreruperi de electricitate, cum să le evităm”.
Și ambasadoarea Germaniei la București, Angela Ganninger, a subliniat importanța cooperării dintre cele două țări, în domeniul apărării:
„Pentru a face față provocărilor comune de securitate cu care se confruntă Germania și România, trebuie să fim mai rapizi și mai bine conectați. Conferința de astăzi reprezintă un moment important pentru a conecta companiile germane cu guvernul României, precum și cu companiile românești, în scopul de a crea noi parteneriate”.
Tema abordată la această conferință nu este doar una strategică, ci și una fundamentală pentru consolidare rezilienței colective și a capacităților operaționale ale României, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
„Contextul geopolitic actual, cu provocări complexe și evoluții imprevizibile impune accelerarea procesului de modernizare militară. Germania este lider european incontestabil în domeniul tehnologilor de apărare. Este un partener de încredere, cu care împărtășim valori comune și obiective convergente. Experiența companiilor germane este recunoscută la nivel global și poate fi valorificată prin parteneriate industriale durabile în beneficiul ambelor state și al securității europene în ansamblu”, a menționat el.
Ministrul Apărării a precizat că finanțarea prin programul european SAFE oferă cadrul pentru ca firmele românești să devină furnizori de încredere în proiecte multinaționale, prin includerea componentei de localizare în marile contracte.
Șeful Cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, a susținut că este important, din rațiuni de securitate, dar și de dezvoltare, ca toate companiile care activează în România în domeniul apărării să fie integrate în acest complex industrial militar.
„Este o șansă care ne va permite să ne dezvoltăm în viitor. Și atunci, din cele 16 miliarde, aproximativ 12 miliarde de euro vor fi investite în achiziții de echipamente. Mai avem 4 miliarde care vor fi investite în infrastructura de mobilitate duală, și vorbim aici despre cele două capete din autostrada Moldovei”, a spus el.
Din partea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, secretarul de stat Iulian Mărgeloiu a menționat tradiția industrială solidă a României.
„Ceea ce ne-a lipsit a fost o viziune strategică pentru a readuce această industrie în prim-plan. Prin programul SAFE, putem aduce tehnologii moderne de la partenerii noștri europeni în aceste facilități și le putem pune din nou în funcțiune, bineînțeles adaptate nevoilor noastre actuale”, a explicat el.
În cele două runde de dezbateri care au urmat au participat reprezentanți ai companiilor, ai administrației publice centrale și experți din industrie. A fost abordat subiectul relocalizării afacerilor în România și a fost dat exemplul companiilor din domeniul auto, care au reușit să găsească aici ingineri talentați și să producă competitiv și cu succes. Este un model de business care poate fi implementat și în sectorul apărării.
În acest context, un rol esențial îl joacă companiile de stat, care se confruntă cu un deficit de inovație și competitivitate. Totuși, infrastructura existentă ar putea fi valorificată prin parteneriate cu firme private, care să dezvolte afaceri finanțate din fonduri europene.
Reprezentanții companiilor au subliniat că relocarea activităților nu reprezintă o „povară”, atâta timp cât cadrul legislativ este clar și transparent. În plus, dinamica pieței impune un ritm accelerat: companiile trebuie să livreze rapid volume mari de produse de înaltă tehnologie, adaptându-se constant cerințelor tot mai exigente ale clienților.
Un alt subiect abordat a fost cel al tehnologiei informației, cu accent pe securitatea cibernetică, infrastructura de protecție și capacitatea de contraatac.
Companiile din sectorul IT au început să integreze soluții de securitate cibernetică în portofoliul lor, având în vedere că toate domeniile economice — inclusiv agricultura, sănătatea și energia — au devenit dependente de componente informatice.
Astfel, securitatea cibernetică nu mai este percepută exclusiv ca o responsabilitate a industriei IT, ci ca o prioritate guvernamentală. Participanții au atras atenția asupra importanței alegerii lanțului de aprovizionare și a verificării riguroase a componentelor utilizate, întrucât, în cazul produselor provenite din Rusia sau China, controlul asupra rezultatului final poate fi compromis.
“Una dintre provocările majore ale industriei europene de apărare rămâne alinierea producției la standardele NATO. În lipsa acestui efort, accesul pe piețele internaționale ar putea fi limitat. Este un proces complex, care necesită timp, iar concluzia generală a fost că nu mai este timp de pierdut”, se arată în comunicatul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.