
Ieri, judecătorii vrânceni au judecat doar cauzele urgente, indiferent de materie. Totodată, și activitatea procurorilor vrânceni este suspendată cu aceeași dată. Așa a demarat prima zi de proteste anunțate de magistrații vrânceni, după ce adunările generale ale judecătorilor și procurorilor s-au întrunit pentru a decide ce măsuri trebuie adoptate „față de acțiunile agresive susținute ale decidenților, care conduc la ideea de aservire, prin disoluție, a puterii judecătorești”.
Mai precis, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, adunarea generală a avut loc „în contextul în care, la data de 20 august 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis (…) proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”.
De menționat că adunările generale au fost convocate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în ideea transmiterii unor puncte de vedere. Iar decizia a fost ca magistrații să suspende activitatea de judecată, urmând a fi soluționate doar câteva cauze, atât la Tribunalul Vrancea, cât și la judecătorii, în funcție de competențele instanțelor.
În ceea ce privește procurorii, s-a decis transmiterea către CSM „a punctului de vedere (…) cu solicitarea de avizare negativă a proiectului de act normativ privind modificarea statutului magistraților”.
Totodată, într-un comunicat de presă al PT Vrancea se arată că, de ieri, va opera „suspendarea activității (…), urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurii arestării preventive sau a arestului la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare; suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență; susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești”.
De altfel, instanțele au făcut publice de marți deciziile privind suspendarea activității, adrese fiind transmise și la Baroul Vrancea.
Procesele, amânate fără discuții
Totodată, a fost afișată decizia și la instanțe. Aceasta nu a însemnat că magistrații, avocații sau părțile nu au fost prezenți ieri în sălile de judecată, ci doar că în cauzele care nu au reprezentat urgențe au fost acordate termene de judecată, fără alte discuții.
La tribunal, pe civil, se judecă ordonanțele președințiale în materia minori și familie, în cazurile ce vizează situații de risc care pot pune în pericol viața și integritatea minorilor și necesitatea acordării/stabilirii de tratamente medicale, ordine de protecție și măsuri privind plasamentului de urgență.
La Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu vor fi judecate decât dosarele privind suspendare executare act administrativ, iar la Secția Penală – cauzele având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurilor preventive și asigurătorii, cauze urgente de competența judecătorului de drepturi și libertăți.
În același timp, la Judecătoria Focșani vor fi judecate strict aceleași cauze pe civil ca și în cazul tribunalului, iar la Secția Penală – „cauze având ca obiect soluționarea măsurilor preventive și a măsurilor asigurătorii și de siguranță (…), dosarele cu rechizitorii în care inculpații sunt arestați preventiv în cauză; dosare cu rechizitorii în care se impune verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurilor preventive și a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză”.
„Având în vedere Hotărârea 2 din 26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Panciu prin care s-a stabilit suspendarea activității de judecată, amână cauza”, este una dintre încheierile de ședință de ieri ale acestei instanțe.
Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Adjud, întrunită în şedinţa din data de 26.08.2025, „- Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților din Pachetul doi de măsuri fiscale promovat de Guvernul României, urmând ca eventualele propuneri de modificare a legii să fie discutate în procedură parlamentară.
-Solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.”.
Așa că ieri au fost acordate termene – pentru luna viitoare, pentru decembrie sau chiar februarie – în unele cauze. Iar deciziile de suspendare a activității sunt pe termen nelimitat, până la noi întâlniri ale judecătorilor.
Pentru că, au explicat judecătorii vrânceni, „este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să se atragă atenția asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul are ca premisă respectul față de cetățeni și solidaritatea cu aceștia pentru ca dreptul de acces la justiție să nu devină o iluzie.
(…) având în vedere lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor şi exigența minimală privind consolidarea și previzibilitatea statutului judecătorilor, punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor în nenumărate rânduri, încălcarea flagrantă, prin cel mai recent proiect de lege, a jurisprudenței Curții Constituționale (…), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (…), precum şi a Curții Europene a Drepturilor Omului (…), dar şi impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declarații politicianiste, într-o campanie publică de demonizare a magistraților (…)”.
Așa că adunările generale ale judecătorilor „solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”.
„Rechizitoriul” modificărilor legislative, pe larg
Pe de altă parte, procurorii vrânceni au explicat punct cu punct ce reprezintă propunerea de modificare legislativă și care sunt „hibele” proiectului: „expresia instabilității legislative și a lipsei de predictibilitate”, „lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii adecvate”; „instabilitatea legislativă și măsurile propuse nu sunt, nici pe departe, apte să conducă la rămânerea în sistem a magistraților”.
Iar fiecare dintre punctele de mai sus a fost și detaliat. În primul rând, că legea care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților „a fost recent modificată (…) îndeplinind cerințele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență”.
„În aceste condiții, o nouă inițiativă legislativă având același obiect de reglementare la nici doi ani distanță apare în mod vădit nejustificată și îmbracă forma unei lipse de previzibilitate a modului și ritmului în care se produc schimbări substanțiale ale statutului magistraților din România. (…) Volatilitatea normativă, cu schimbări majore la intervale scurte, contravine principiului stabilității și predictibilității legislative în materie de statut al magistraților. Practic, magistrații asistă la o repunere periodică în discuție a unor elemente esențiale ale statutului lor profesional, ceea ce erodează încrederea în cadrul legal și afectează capacitatea acestora de a-și proiecta cariera pe termen lung”, se explică în comunicatul PT Vrancea.
Totodată, în document se atrage atenția și asupra creșterii eșalonate a vârstei de pensionare a magistraților – care ar urma să ajungă până la 65 de ani: „Mecanismul de etapizare propus în proiect este unul iluzoriu, întrucât într-un interval de 9 ani se prevede o creștere a vârstei de pensionare cu 17 ani și 4 luni, aspect care nu este de natură să asigure o aplicare echitabilă a principiilor unui sistem de pensii unitar. (…) Mecanismul de etapizare propus (…) este unul profund discriminatoriu între generațiile de magistrați care și-au desfășurat activitatea în aceleași condiții. Creșterea abruptă a vârstei de pensionare încalcă principiul independenței justiției în esența sa, ca urmare a nerespectării previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor, fiind create discrepanțe majore în condițiile de pensionare ale magistraților”.
Nu în ultimul rând, așa cum se explică în document, forma actuală a proiectului propus prevede că magistrații și-ar putea da demisia din sistem după 25 de ani vechime în funcție, „și, cu toate acestea, să beneficieze în continuare de pensia de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare”.
Iar sfatul ar fi găsirea unor „măsuri alternative care să conducă la rămânerea în activitate a magistraților (…), legate în principal de stabilitatea și armonizarea cadrului legislativ, de adoptarea unor soluții normative pentru accelerarea procedurilor judiciare, de condițiile de muncă, de volumul de activitate și de identificarea unor soluții legislative pentru completarea rapidă a schemelor de personal”.
„Magistrații își reafirmă constant disponibilitatea de a soluționa toate inechitățile existente în sistemul judiciar, inechități care, așa cum am arătat, afectează în primul rând activitatea tuturor magistraților în funcție”, se mai precizează în comunicatul PT Vrancea.