Politica

Garanțiile de securitate pentru Ucraina ajung în parlamentele naționale. România nu trimite trupe

Președintele Nicușor Dan a declarat marți seară, de la Paris, după o reuniune a “Coaliției de Voință” pentru Ucraina, că documentul adoptat cu garanțiile de securitate va trece și prin Parlamentul României.”A avut loc o ședință a Coaliției de Voință fizică, spre deosebire de multe altele care au fost prin sisteme electronice, cu participarea președintelui Zelenski și,
foarte important, cu participarea celor doi emisari ai președintelui Trump pentru Ucraina,
domnii Witkoff și Kushner. Coaliția de Voință, vă aduc aminte, este o reuniune a statelor care își
propun să ajute Ucraina, marea lor majoritate europene, fie că sunt în UE, fie că nu sunt,
cum e Norvegia, fie că sunt în NATO, fie că nu sunt, și câteva alte țări care sunt pe aceiași
direcție, cum ar fi Canada, Australia, Japonia”, a spus președintele Dan.
El a precizat că marți s-a făcut un pas
important în sensul că, pe de o parte, s-a adoptat un document public și s-a
definit un document militar, care nu este public, care prevede în concret cum vor fi exercitate
aceste garanții de securitate, care sunt responsabilitățile pe care fiecare din participanții la
această Coaliție și le asumă și cine coordonează pe fiecare din elementele de garanție.
“Foarte
important, așa cum am spus, că Statele Unite sunt parte din aceste garanții de securitate, o
dovadă că există un parteneriat transatlantic și un mesaj de unitate și de descurajare în fața
Rusiei”, a continuat Nicușor Dan.
Întrebat în legătură cu aceste garanții de securitate care vor fi oferite
Ucrainei care va fi rolul României în cazul acestui
mecanism de monitorizare a unui eventual acord de pace în Ucraina. și dacă se pune problema ca
țara noastră să trimită trupe în țara vecină, Nicușor Dan a răspuns: “Coaliția asta știți că funcționează de doi ani și
președinții României care au participat au avut un mandat pe care și l-au luat (Klaus Iohannis și Ilie Bolojan n.r.). Deci ceea ce
dumneavoastră știți că România și-a asumat, cam același lucru este, adică nu trupe în Ucraina și
suport logistic, pregătire pentru militari ucrainieni în România sau în alte țări europene în
colaborare cu armate din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare, lucruri
pe care le cunoașteți. Asta este locul în care suntem azi și pentru ca documentul de azi să nu fie
o simplă declarație de intenție, pentru fiecare din țări, inclusiv pentru România, aceste
angajamente vor fi trecute prin Parlamente”.
Concret, în momentul în care va exista “un decupaj pe fiecare dintre țări cu ce presupune asta,
acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aroba”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Pus să dea mai multe detalii despre acest document, Dan a precizat că el este împărțit pe mai multe paliere.
“Pe de o parte, este împărțit pe așa-numiți patru piloni, care
sunt, pe de o parte, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainiene, pe de altă parte, pentru aer, apă, terestru există un mecanism de răspuns. Asta este o primă împărțire. Și pentru fiecare dintre acești patru piloni există o națiune lider, care coordonează eforturile
tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta. De exemplu, pe partea de maritim, știți că
România, împreună cu Turcia și Bulgaria face o deminare în apele Mării Negre și va continua să
facă asta și, bineînțeles, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval. Există un mecanism de răspuns și aici, cum spuneam, e foarte
important că Statele Unite sunt parte”, a explicat acesta.
De asemenea, s-a decis și un mecanism de răspuns în caz de atac după un eventual acord de pace, în care, în linii mari, în primele 24 de ore este Ucraina, în 48 de ore – forțele
europene sau ale Coaliției de Voință și în 72 de ore – un răspuns al Statelor Unite. Monitorizarea păstrării păcii este coordonată de SUA.