ICCJ, condusă de Lia Savonea dorește un dialog, după instalarea unui nou Guvern, și susține că magistrații ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării.În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă ”de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți”.
IICJ a trimis mai multe observații și propuneri Ministerului Justiției, rezultate în urma analizei proiectului de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că proiectul de act normativ este profund viciat, având în vedere că încalcă însăși principiile pe care acesta se bazează.
”Invocând pur formal construirea sistemul de salarizare pe principiile legalității, nediscriminării sau egalității, în realitate, reflectarea acestora în conținutul proiectului dovedește faptul că se vor adânci inechitățile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar. În pofida declarațiilor publice, în urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată și pe cale de consecință sunt desconsiderate drepturile câștigate și protecția juridică conferită acestora”, a explicat marți ICCJ într-un comunicat.
Proiectul de lege conduce la ”diminuarea poziției constituționale a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului, fără a ține seama de locul constituțional al justiției și de rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în arhitectura instituțională a statului”.
”Deși salarizarea personalului din sistemul judiciar trebuie stabilită ținând seama de locul și rolul justiției în statul de drept și de echilibrul puterilor în stat, coeficienții propuși pentru funcțiile reprezentative ale autorității judecătorești, inclusiv pentru funcțiile exercitate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu reflectă în mod adecvat această poziție constituțională și nu asigură o ierarhizare corespunzătoare în raport cu funcțiile similare exercitate în cadrul celorlalte puteri ale statului”, susține ICCJ.
Potrivit comunicatului, proiectul ”reduce rolul constituțional al autorității judecătorești și afectează exigența echilibrului instituțional dintre puterile statului, transformând într-o simplă declarație de principiu criteriile pe care chiar legiuitorul le consacră la nivel normativ”.
ICCJ mai reclamă faptul că proiectul creează premisele ”unei influențe excesive a puterii executive asupra statutului profesional și a remunerației personalului din sistemul judiciar”.
Instanța consideră că magistrații ar trebui să beneficieze de o lege specială a salarizării.
”Încălcarea garanțiilor constituționale ale independenței justiției prin afectarea independenței financiare a magistraților. Sub un prim aspect, în ceea ce privește puterea judecătorească, faptul că art. 205 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 prevede că salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială nu reprezintă doar o regulă formală de legiferare, ci este expresia unei garanții instituționale a independenței autorității judecătorești. În consecință, singura soluție legislativă posibilă este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, întrucât numai în acest mod poate fi garantat principiul independenței financiare a judecătorilor și procurorilor”, consideră ICCJ.