
Pro-rusul Călin Georgescu a pierdut procesul deschis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) prin care cerea statului român să reia alegerile prezidențiale, anulate de CCR pe 6 decembrie.În decizia sa pronunțată joi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), într-o
formațiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă.
CEDO a respins solicitarea depusă de Georgescu după anularea alegerilor/El vorbește de “știri false”
Curtea a constatat, în special, că, dată fiind structura constituțională a României, nu există niciun
indiciu că atribuțiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a “corpului
legislativ” al Statului pârât, în înțelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție, “corp legislativ”
cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de
cerere formulat în aceasta privință.
Curtea a judecat de asemenea ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere
formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare),
11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Reamintim că, la 24 noiembrie 2024, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de
scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024. Georgescu a fost candidat și s-a calificat
pentru al doilea tur de scrutin.
La 6 decembrie 2024, printr-o hotarâre pronuntata în unanimitate, Curtea Constituțională a
României a anulat întregul proces electoral, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României
(decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024). Reamintind că în baza acestui articol ea veghează la
respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României si referindu-se la informațiile
prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Țării si declasificate privind încercările actorilor statali și
non-statali de a influența alegerile, Curtea Constituțională a constatat că procesul electoral a fost
viciat de la început. Neregulile descoperite au distorsionat caracterul liber al votului cetățenilor, au
afectat echitatea si transparenta campaniei electorale și au încălcat normele privind finanțarea
acesteia. Curtea Constituțională a dispus ca alegerile să fie reorganizate de la început de către
guvern la o dată ulterioară. Această decizie a fost definitivă.
România a fixat între timp o noua dată pentru primul tur al alegerilor: 4 mai 2025.
Cererea lui Georgescu a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 16 decembrie 2024.
Invocând articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere), dl. Georgescu se
plânge că anularea întregului proces electoral de catre Curtea Constituțională a României s-a bazat
pe acuzații nefondate si a fost nelegală si disproporționată.
Invocând articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) și 13 (dreptul la un recurs efectiv) ale
Convenției, dl. Georgescu se plânge de asemenea că decizia a fost adoptată în mod netransparent și
că nu a beneficiat de niciun recurs împotriva acesteia.
In final, învocând articolele 10 (libertatea de exprimare) si 11 (libertatea de reunire si asociere) ale
Convenției Georgescu susține că această decizie a fost rezultatul unei ingerințe politice a
« partidului la guvernare » însărcinat cu procesul electoral și că a subminat libertatea de a participa
la procesul democratic.
La data de 21 ianuarie 2025, Curtea a decis, intr-o formațiune de Cameră, să respingă cererea de
masuri provizorii pe care Georgescu le solicitase in prezenta cauză.
Decizia Curții:
Curtea a reiterat că obligațiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1,
potrivit căruia statele membre se angajează „să organizeze […] alegeri libere […] în condiții care să
asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”, nu se aplică în
mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii
constituționale a statului în cauză, că șeful de stat are astfel de atribuții încât să poată fi considerat
ca făcând parte din „corpul legislativ” – o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în
prezent în vreo cauză anterioară.
Curtea a observat că articolul 61 § 1 din Constituția României, care stabilește separarea puterilor,
prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă din țară.
De asemenea, Curtea a constatat,
pe baza dispozițiilor de drept intern, că chiar dacă președintele este învestit cu anumite atribuții care
pot fi înțelese, într-o măsură limitată, ca o interacțiune instituțională cu corpul legislativ,
președintele nu face parte din acesta.
Curtea consideră asemenea prerogative ale președintelui -
cum ar fi semnarea legilor adoptate de Parlament sau amânarea temporară a promulgării acestora,
în condiții strict limitate – ca fiind accesorii puterii legislative a Parlamentului și nu ca atribuții care țin
de actul propriu-zis de legiferare.
Curtea estimează că aceste atribuții trebuie să fie considerate ca
fiind necesare și strict limitate pentru sistemul inter-instituțional de „control și echilibru”, care este
comun majorității democrațiilor europene.
In absența oricărui indiciu ca președintele este o parte a “corpului legislativ” din România, în
înțelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție, Curtea respinge aceasta parte a cererii ca
incompatibilă ratione materiae cu dispozițiile Convenției.
Articolele 6 și 13
Dreptul in cauză – acela de a candida în alegeri – este un drept politic care nu privește “drepturi si
obligații cu caracter civil” și nici vreo decizie privind o “acuzație în materie penală”, în înțelesul
articolului 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil in prezenta cauză.
Intrucât dl. Georgescu nu a prezentat o “pretenție întemeiată” pe terenul articolului 13, Curtea
respinge aceasta parte a cererii pentru același motiv.
Articolele 10 și 11
Curtea constată că dl. Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor
susținute că a existat o « ingerința politică » in procesul electoral. Ea respinge așadar această parte a
cererii ca vădit neîntemeiată.