Șase Direcții Silvice (Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi, în perioada 2020 – 2024, relevă concluziile raportului întocmit de Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Conform documentului, publicat vineri, obiectivele controlului au vizat: indicatorii financiari, modul de gestionare a resurselor umane, utilizarea fondurilor speciale destinate pădurilor, precum și modul de acordare a premiilor și participării la profit pentru angajați. ‘La nivelul RNP Romsilva, evoluția indicatorului financiar de performanță (profit brut/pierdere) la sfârșitul anilor 2023 (251.985.393 lei) și 2024 (42.269.533 lei), față de anul 2022 (403.217.913 lei), este nefavorabilă întrucât rezultatul brut al profitului înregistrează o scădere cu suma de 151.232.520,00 lei, în anul 2023 și cu suma de 360.948.380,00 lei (89,51%), în anul 2024. La nivelul RNP Romsilva, evoluția indicatorului financiar de performanță (profit brut/pierdere) la sfârșitul anului 2024 (42.269.533 lei), față de anul 2023 (251.985.393 lei), este nefavorabilă întrucât rezultatul brut al profitului înregistrează o scădere cu suma de 209.715.860,00 lei (83,22%). În perioada 2020-2024, un număr de șase Direcții Silvice (DS Bistrița Năsăud, DS Constanța, DS Dolj, DS Mehedinți, DS Teleorman, DS Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi’, se menționează în raport.
Datele citate arată că DS Tulcea a raportat cele mai mari pierderi, în cuantum de 79.490.084 de lei, urmată de DS Bistrița-Năsăud – cu 62.565.714 lei, DS Constanța (53.214.509 lei), DS Dolj (42.282.275 lei), DS Mehedinți (40.901.740 lei) și DS Teleorman (26.752.913 lei).
De asemenea, în perioada 2020-2024, un număr de patru Direcții Silvice (DS Caraș-Severin, DS Gorj, DS Maramureș și DS Sălaj) au raportat pierderi financiare mari în cel puțin doi ani consecutivi, în timp ce la DS Arad s-au înregistrat pierderi financiare mari, în valoare de 14.726.621 lei, în anul 2024 față de anul 2023, an în care structura silvică a înregistrat profit în cuantum de 7.472.964 lei.
În plus, în cazul a nouă Direcții Silvice s-au înregistrat pierderi financiare mari în anul 2024, comparativ cu anul 2023, după cum urmează: DS Caraș Severin (34.798.294 lei, +73,49%), DS Constanța (17.598.787 lei, +33,50%), DS Gorj (8.600.783 lei, +77,77%), DS Maramureș (15.882.949 lei, +28,62%), DS Mehedinți (11.737.213 lei, +56,69%), DS Sălaj (6.289.353 lei, +80,33%), DS Teleorman (9.632.815 lei, +48,44%), DS Dolj (14.021.216 lei, +26,29%) și DS Tulcea (25.358.316 lei, +37,43%).
Raportat la suprafața de Fond Forestier Național proprietate publică a statului, administrată de către Direcțiile Silvice, în anul 2024, DS Arad (101.091 hectare) a înregistrat pierderi financiare mari în cuantum total de 14.726.621,00 lei, comparativ cu DS Argeș (112.632 hectare), care a înregistrat un profit brut de 3.619.934 lei. În același timp, DS Dâmbovița (53.467 hectare) a consemnat o pierdere financiară de 11.860.025,00 lei, față de DS Bihor (60.793 hectare), care a înregistrat un profit brut total de 45.362 de lei, iar DS Hunedoara (154.258 hectare) a avut pierderi financiare de 1.621.427 lei, comparativ cu DS Neamț (161.040 hectare) – cu profit brut de 52.472.019 lei. ‘Pentru eliminarea acestor deficiențe este necesară reorganizarea unităților silvice operaționale fără personalitate juridică din cadrul RNP Romsilva, astfel încât să poată fi atinse obiectivele cuantificate cu privire la reducerea pierderilor, creșterea profitului, a cifrei de afaceri și a productivității muncii, stabilite la nivelul RNP Romsilva’, se menționează în raport.
Referitor la eficiența activității Direcțiilor Silvice în raport cu cheltuielile de personal și cifra de afaceri, în perioada 2020-2024, DS Constanța și DS Galați au înregistrat cheltuieli mari cu personalul care au depășit indicatorul cifra de afaceri în cinci ani consecutivi.
‘Precizăm că, în anul 2024, la nivelul DS Constanța cheltuielile cu personalul au depășit indicatorul cifra de afaceri cu 289,59%’, notează sursa citată. Totodată, în intervalul analizat, opt Direcții Silvice au depășit indicatorul cifra de afaceri cel puțin doi ani (DS Mehedinți, DS Teleorman, DS Tulcea, DS Brăila, DS Bistrița-Năsăud, DS Ilfov, DS Ialomița și DS Sălaj). ‘Nivelul productivității muncii determinată ca raport între cifra de afaceri și numărul total de salariați, înregistrează creșteri în perioada 2020-2023, pentru un număr de 34 de Direcții Silvice, în condițiile dinamicii crescătoare a cifrei de afaceri, iar pentru un număr de 7 Direcții Silvice (DS Ilfov, DS Harghita, DS Constanța, DS Călărași, DS Brăila, DS Brașov și DS Bihor) evoluția eficienței muncii este nefavorabilă, în sensul scăderii productivității muncii, în anul 2023 față de anul 2022.
De-a lungul perioadei analizate 2023-2024, se constată o scădere nejustificată a dinamicii indicatorului cifrei de afaceri pentru un număr de 36 de Direcții Silvice din cadrul RNP Romsilva, iar pentru un număr de 5 Direcții Silvice (DS Vrancea, DS Suceava, DS Prahova, DS Harghita și DS Satu Mare) evoluția cifrei de afaceri este favorabilă, în sensul creșterii indicatorului în anul 2024 față de anul 2023. Pentru un număr de 34 Direcții Silvice din cadrul RNP Romsilva, nivelul productivității muncii determinată ca raport între cifra de afaceri și numărul total de salariați, înregistrează scăderi semnificative/nejustificate în perioada 2023-2024, în condițiile evoluției nefavorabile a dinamicii cifrei de afaceri, iar pentru un număr de 7 Direcții Silvice (DS Vrancea, DS Suceava, DS Satu Mare, DS Prahova, DS Neamț, DS Harghita și DS Brașov) evoluția eficienței muncii este favorabilă, în sensul creșterii productivității muncii în anul 2024 față de anul 2023′, se specifică în raportul de specialitate.
Concluziile referitoare la modul de constituire și gestionare a fondului de conservare și regenerare a pădurilor la nivelul RNP Romsilva evidențiază faptul că soldul final al acestui fond a fost următorul: în 2020, de 26.843.292,40 lei; în 2021, de 853.374,85 lei; în 2022, de 5.486.704,76 lei; în 2023, de 3.804.657,51 lei; în 2024, de 24.715.633,34 lei.
În privința modului de acordare a calificativelor anuale pentru conducerea Direcțiilor Silvice din cadrul Romsilva, în raport cu profitul brut realizat, în anul 2021, conducerea Regiei a acordat calificativul ‘Foarte Bine’ directorilor a șase Direcții Silvice (DS Dâmbovița, DS Dolj, DS Iași, DS Olt, DS Sălaj și DS Satu Mare), iar angajații unităților silvice au beneficiat de premii (altele decât cele ocazionale) în cuantum total de 10.749.173 lei, ‘cu toate că, în același an, Direcțiile Silvice respective au înregistrat pierderi financiare semnificative în cuantum total de 21.871.106 lei’.
În același an, conducerea instituției a acordat calificativul ‘Bine’ directorilor a 13 Direcții Silvice (DS Bistrița Năsăud, DS Brăila, DS Buzău, DS Constanța, DS Galați, DS Giurgiu, DS Gorj, DS Ialomița, DS Ilfov, DS Mehedinți, DS Teleorman, DS Tulcea și DS Vaslui), iar angajații unităților silvice au beneficiat de premii (altele decât cele ocazionale) în cuantum total de 17.941.495 lei, deși, tot atunci, Direcțiile Silvice respective au înregistrat pierderi financiare semnificative în cuantum total de 91.744.545 lei. ‘În anul 2022, conducerea RNP Romsilva a acordat calificativul ‘Foarte Bine’ directorilor a 9 Direcții Silvice (DS Bistrița Năsăud, DS Brăila, DS Constanța, DS Galați, DS Giurgiu, DS Ialomița, DS Mehedinți, DS Teleorman și DS Tulcea), iar angajații unităților silvice au beneficiat de premii (altele decât cele ocazionale) în cuantum total de 15.244.673 lei, cu toate că în același an Direcțiile Silvice respective au înregistrat pierderi financiare semnificative în cuantum total de 46.902.185 lei’, se arată în document.
Echipa de control din cadrul MMAP a solicitat Regiei să prezinte modul de repartizare a fondului de participare la profit a salariaților și stabilirea criteriilor de acordare a acestuia. ‘Propunerea de repartizare a sumelor în cuantum de 2.709.689,00 lei și defalcarea acestora pe Direcții Silvice, nu s-a efectuat în funcție de rezultatele și eficiența muncii depuse de către fiecare salariat în parte și nu a fost aprobată de către Consiliul de Administrație al RNP Romsilva. Conducerea RNP Romsilva a repartizat fondul de participare a salariaților la profit aferent anilor 2020 și 2021, pentru toate direcțiile silvice, în condițiile în care un număr de 26 de Direcții Silvice (în anul 2020) și 20 Direcții Silvice, inclusiv centrala RNP Romsilva (în anul 2021), au raportat pierderi contabile în exercițiul financiar încheiat. Considerăm că suma totală de 2.709.689,00 lei, care a fost repartizată pentru participarea salariaților la profit, putea fi utilizată pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți. Astfel, au fost încălcate prevederile art. 138 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă și prevederile art. 1 lit. c) și d) și alin. (2) din OUG nr. 64/2001’, se precizează în concluziile Corpului de Control.
În urma acestui control, raportul a fost transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea efectuării de cercetări specifice.
Pe de altă parte, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, semnalează că în prezent există un sistem prin care membrii Consiliului de Administrație al Romsilva își pot stabili singuri indemnizația, în timp ce ministrul doar avizează, și anunță că va propune modificarea de urgență a legislației. ‘Avem o lege care, practic, te obligă să pui în funcție unicul candidat înscris, dacă se îndeplinesc niște condiții minimale. Avem o procedură care permite ca persoane care fost trimise în judecată să treacă linia de start fără nicio barieră legală. Și avem un sistem prin care membrii Consiliului își pot stabili singuri indemnizația, în timp ce ministrul semnează doar avizează. Dacă asta nu e o invitație la abuz, atunci nu știu ce e. Este nevoie urgentă de o reformă a guvernanței companiilor de stat. Cazul Romsilva arată limpede că legislația actuală nu protejează interesul public și obligă chiar la numiri controversate. Voi argumenta nevoia reală pentru ca aceste modificări să fie adoptate cât mai rapid în grupul de lucru care a fost format pe tema reformei CA-urilor’, a afirmat Buzoianu, citată într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.
Potrivit comunicatului citat, deficiențele semnalate au efecte directe și vizibile, precum: persoane inculpate în dosare penale pot trece de procedura de selecție fără niciun obstacol legal, deoarece nu există criterii de integritate care să scadă punctajele în cadrul selecției; în anumite cazuri, pentru un post din Consiliul de Administrație se înscrie un singur candidat și, deși e o încălcare vădită a ideii de competiție, ministrul e obligat de lege să numească unicul candidat, fără posibilitatea anulării concursului pentru acel post și reluarea concursului. ‘Deși la început de mandat indemnizațiile sunt setate de ministru, mai apoi indemnizațiile sunt ulterior stabilite de comitetul de remunerare format chiar din membrii Consiliului de Administrație, ceea ce înseamnă că aceștia își pot decide singuri remunerația, ministrul având doar rolul de a aviza noua indemnizație. Reprezentanții ministerului în Consiliile de Administrație nu pot vota conform unui mandat explicit al ministrului, ceea ce face imposibilă intervenția autorității tutelare în deciziile cu impact major asupra companiei. Ei, conform legii, se consultă cu reprezentanții ministerului, dar nu au mandat scris obligatoriu de urmat, deși formal, pe hârtie, reprezintă ministerul’, menționează ministerul.
În context, printre modificările pe care Ministerul Mediului le va propune în cadrul Grupului de lucru interministerial pentru reforma companiilor de stat, se află: introducerea unor criterii de integritate care să permită depunctarea sau eliminarea candidaților inculpați ori trimiși în judecată; posibilitatea reluării procedurii de selecție atunci când nu există concurență reală, pentru a evita desemnarea automată a singurului candidat înscris; stabilirea nivelului indemnizației exclusiv prin contractul de mandat, de către conducătorul autorității tutelare, nu de către comitetul de remunerare format din oamenii care primesc această indemnizație; acordarea unui mandat concret din partea ministrului pentru reprezentanții ministerului în Consiliile de Administrație, astfel încât autoritatea tutelară să poată exercita un control real.
Foto: