Ministrul interimar al MIPE și al muncii, Dragoș Pîslaru, a atras atenția asupra provocărilor aduse de AI sistemului educațional.”Este un moment de inflexiune și pentru sistemul educațional în general. Avem acum niște provocări majore legate de inteligența artificială … ideea este că educația la noi este pe cohorte, toate cohortele învață cam același lucru cu mici … opțiuni facultative sau lucruri care se pot customiza, dar altfel, discutăm de o abordare de politică industrială, dacă vreți, dar din era industrială, în care îți intră cohorta, stă un număr de ani, ies toți cu același nivel, mai mult sau mai puțin, de cunoștințe”, a declarat luni Dragoș Pîslaru, ministru interimar al muncii și al investițiilor și proiectelor europene (MIPE), în cadrul mesei rotunde “De la investiție la impact. Ce rezultate vrem de la investițiile în educație?”, organizată împreună cu World Vision România.
Pîslaru a subliniat că tinerii ies din școală și trebuie să se descurce într-o lume în care nu mai contează “o abordare industrială, ci mai degrabă competențele individuale, gândirea critică, competențele non-formale, capacitatea de a face față într-o lume în care ceea ce până acum erau niște lucruri extraordinare, adică să ai niște noțiuni de bază pe care să le poți pune pe masă și era suficient, acum nu mai este suficient pentru că inteligența artificială practic scoate de pe masă și devine cu potențial să ne întreacă pe noi oamenii în tot ceea ce înseamnă activități repetitive sau lucruri care țin de memorare sau lucruri care țin de a putea folosi niște noțiuni și a le lega între ele”.
50% dintre liceeni spun că au nevoie de competențe practice
În cadrul evenimentului, World Vision România a prezentat rezultatele unei noi cercetări naționale privind experiența elevilor cu programele și formele de sprijin educațional, schimbările pe care le asociază acestora și nevoile lor pentru școală, viață și viitoarea profesie.
Doar 14% dintre respondenți identifică participarea la cel puțin un program concret, deși mult mai mulți recunosc formele de sprijin de care au beneficiat: 46% activități remediale, 45% burse și 36% activități de educație pentru viață.
79% dintre respondenți observă echipamente noi în școală, însă doar 18% declară că au beneficiat de activități pentru dezvoltarea competențelor digitale.
Intervențiile directe pentru copii sunt evaluate foarte bine de beneficiari: 9,3/10 pentru activitățile remediale, 9,2/10 pentru „Școală după școală”, 9,1/10 pentru educația pentru viață și 8,9/10 pentru sprijin individual și consiliere.
Pregătirea pentru viața adultă rămâne una dintre principalele provocări.
50% dintre liceeni spun că au nevoie de competențe practice, iar 36% de experiențe directe precum stagii, voluntariat sau internshipuri.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 729 de respondenți din învățământul preuniversitar de stat.